Carusel...pe toate gusturile

Frauda de tip carusel privind taxa pe valoare adaugata aferenta tranzactiilor intracomunitare se structureaza si se evidentiaza pe regimul tranzitoriu actual de impozitare a schimburilor intracomunitare, care, presupune, ca regula generala, impozitarea schimburilor intracomunitare de bunuri, efectuate intre persoanele impozabile, in statul membru de destinatie. 

Astfel agentul economic din tara de origine factureaza fara TVA, urmand ca agentul economic din tara de destinatie sa aplice regimul taxarii inverse pentru operatiunea in cauza, disparand apoi fara sa declare, inregistreze si sa plateasca TVA-ul colectat aferent livrarilor ulterioare efectuate. 

Spre exemplificare o prima metoda, se refera la achizitiile intracomunitare efectuate de un operator economic din Romania, in care, o potentiala firma A, inregistrata in scopuri de TVA, doreste sa faca o achizitie intracomunitara de la firma B, situata intr-un stat membru, eludand obligatiile fiscale de catre factorii decidenti ai firmei A, care, vor infiinta o alta firma C, al carui asociat unic si administrator sa fie ”om de paie”, firma C fiind controlata de fapt, tot de reprezentantii firmei A, bunurile astfel achizitionate fiind facturate ulterior catre beneficiarul final, respectiv firma A, firma C colectand ipotetic TVA-ul aferent, firma A deducandu-l, ulterior firma C disparand, fara a mai putea fi identificata ulterior si fara a inregistra, declara si plati TVA-ul colectat ca urmare a livrarilor efectuate de catre firma A. 

O a doua metoda privind frauda de tip carusel, reprezinta de fapt o forma de perfectionare a celei descrise anterior, in sensul ca produsele ajung in final de la firma A la firma B, expeditorul lor initial. Aceasta metoda poate fi identificata ca mecanism de autogenerare a fraudei de tip carusel, cu efecte vizibile in ieftinirea produselor ce fac obiectul acestor tranzactii, mecanism ce se structureaza pe faptul ca pretul de livrare a firmei A, catre firma B este inferior pretului de vanzare practicat initial de firma B, catre firma C, firma A putand sustine acest pret de livrare din castigul din TVA care ii revine in urma tranzactiilor derulate cu firma C. 

O alta metoda a acestui tip de frauda se refera la livrarile simulate, efectuate de un agent economic din Romania, inregistrat in scopuri de TVA, catre un agent economic din alt stat membru, inregistrat in scop TVA in baza legislatiei specifice al statului membru din care acesta face parte. In acest sens, firma din Romania efectueaza o livrare intracomunitara, factureaza fara TVA, dar, in fapt, vinde produsele pe piata interna la negru. Dupa evidentierea si derularea operatiunilor, agentul economic va cere rambursarea TVA-ului, ulterior disparand, prin schimbarea sediului social si cesionarea partilor sociale catre persoane greu de identificat, si care, de regula,  nici nu se mai afla in tara la data efectuarii verificarilor fiscale. 

O a patra metoda, se refera la situatia, in care, un operator economic din Romania, inregistrat in scopuri TVA, efectueaza o achizitie intracomunitara si declara toate operatiunile in acest sens, absolut legal. Ulterior, inregistreaza un adaos comercial si simuleaza vanzare en detail unor persoane fizice, prin intermediul aparatelor de marcat electronice, dar, in fapt, produsele respective fiind comercializate pe piata paralela agentilor economici, la preturi mult mai mari decat cele inregistrate in evidentele contabile, prejudiciul in acest caz avand efect atat asupra impozitului pe profit, cat si asupra TVA-ului.

Read More

Cand contractele se confunda intre ele

Contractul de asociere in participatiune poate fi confundat (voit sau nu) cu contractul de inchiriere.
Consecinta este foarte problematica pentru partile contractante: daca, in cazul asocierii in participatiune nu poate fi vorba de perceperea de TVA, in cazul inchirierii, lucrurile stau exact invers, drept pentru care se aplica nu numai amenzi, ci, si majorari, daca nu cumva se ajunge la probleme de evaziune fiscala.
In delimitarea celor doua feluri de contracte se porneste de la principiul ca participarea trebuie sa se faca atat la beneficii, cat si la pierderi.
Codul comercial contine prevederi care lamuresc problema in cauza:
Articolul 251Asociatiunea în participaţiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acorda uneia sau mai multor persoane ori societăţi o participaţiune în beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni, sau chiar asupra întregului comerţ.Articolul 252Asociatiunea în participaţiune poate să aibă loc asemenea şi pentru operaţiunile comerciale făcute de către necomercianţi.Articolul 253Asociatiunea în participaţiune nu constituie, în privinţa celor de al treilea, o fiinţa juridică distinctă de persoana interesatilor. Cei de al treilea nu au nici un drept şi nu se obliga decît către acela cu care au contractat.Articolul 254Participanţii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asociaţiune, chiar dacă au fost procurate de dânşii.Cu toate acestea, întru cît priveşte raporturile lor între dânşii, asociaţii pot sa stipuleze ca lucrurile ce au adus sa li se restituie în natura, având dreptul, în caz când restitutiunea nu s-ar putea face, la reparaţiunea daunelor suferite. Afară de aceste cazuri, drepturile asociaţilor se marginesc în a li se da cont de lucrurile ce au pus în asociaţiune şi de beneficii şi pierderi.Articolul 255Afară de dispoziţiunile articolelor precedente, convenţiunile părţilor determina forma, întinderea şi condiţiunile asociaţiunei.Articolul 256Asociaţiunile în participaţiune sunt scutite de formalităţile stabilite pentru societăţi, dar ele trebuie să fie probate prin act scris.
S-au incheiat de multe ori contracte denumite "de asociere in participatiune" in care se stipula ca asociatul "ascuns" are dreptul sa primeasca o cota-parte din beneficiile obtinute de administrator in cursul derularii afacerii, dar, nu mai putin de o anumita suma - ceea ce excludea din capul locului, ideea de partcipare la risc. 
Codul Civil prevede "Este nul contractul prin care un asociat isi stipuleza totalitatea castigurilor." Asemenea, nula este conventia prin care s-a stipulat ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierdere".
Spre exemplu, in cazul unei societati comerciale, contractul incheiat de alta societate, avea ca obiect punerea la dispozitie a spatiului comercial, in schimbul cotei de 30% din profitul realizat de aceasta din urma. In acest contract s-au facut doua erori: pe langa faptul ca s-a stipulat participarea la pierderi (s-a aratat ca se va vira asociatului "ascuns" 30% din profit, iar, nu 30% din rezultate -  adica profit si pierderi), nici nu s-au stipulat activitatile care se infaptuiesc in comun de catre partile contractante, cu atat mai putin modul de evidentiere a cheltuielilor si rezultatelor financiare ale asocierii in cauza. 
Asadar, un contract de asociere in participatiune poate disimula astfel de contracte. Spre exemplu, pentru a ocoli o licitatie in vederea inchirierii, o societate apeleaza la aceasta forma de contract pentru evitarea tuturor formalitatilor in acest sens si pentru evitarea posibilitatii ca un alt comerciant (decat cel cu care partea doreste sa incheie afacerea) sa castige licitatia.

Read More

Totul despre cifra de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă un indicator folosit pentru a evalua vânzările realizate de o entitate pe parcursul unei anumite perioade. De multe ori se face o confuzie între cifra de afaceri contabilă şi cea fiscală, necesară stabilirii plafoanelor de TVA.

Cifra de afaceri fiscală include unele elemente care nu sunt cuprinse în cifra de afaceri contabilă, ca de exemplu:

•          vânzările de mijloace fixe
•          vânzările de servicii pentru mai multe perioade, ce se recunosc ca venituri amânate în balanţa de verificare
•           avansuri facturate

dar, în acelaşi timp, exclude anumite elemente din cifra de afaceri contabilă, şi anume:

•          veniturile facturate în perioadele trecute şi recunoscute în perioada curentă folosind contul 472 „Venituri în avans“,
•           venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri
•           venituri estimate pentru care exigibilitatea TVA-ului nu a avut loc şi nu au fost încă facturate

Contabil, potrivit O.M.F.P. 1802/2014 este definită cifra de afaceri netă care cuprinde: ”sumele obținute din vânzarea de produse și prestarea de servicii după deducerea reducerilor comerciale și a taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite direct legate de cifra de afaceri”

Din punct de vedere contabil cifra de afaceri, reprezinta unul dintre criteriile analizate in determinarea tipului de situatii financiare.

Astfel, potrivit O.M.F.P. 3055/2009, unul dintre criteriile de mărime pe baza cărora se determină dacă entităţile întocmesc şi depun situaţii financiare prescurtate sau formă lungă, este şi cifra de afaceri contabilă. Entităţile care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii (denumite în continuare criterii de mărime):

- total active: 3.650.000 euro,

- cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro,

- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50

întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:

- bilanţ,

- cont de profit şi pierdere,

- situaţia modificărilor capitalului propriu,

- situaţia fluxurilor de numerar,

- notele explicative la situaţiile financiare anuale.

Entităţile care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute mai sus întocmesc situaţii financiare

anuale prescurtate care cuprind:

- bilanţ prescurtat,

- cont de profit şi pierdere,

- note explicative la situaţiile financiare anuale prescurtate.

Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar, urmand, ca din 2016, situatiile financiare sa de depuna in conformitate cu O.M.F.P. 1802/2014.

Fiscal, din punct de vedere al cifrei de afaceri, sunt stabilite plafoane dupa cum urmeaza:

Cifra de afaceri ca plafon la stabilirea regimului special de scutire pentru întreprinderile mici (plafon mai mic de 65.000 euro, respectiv 220.000 ron) – contine:

Potrivit Art. 152 alin. (2) Cod Fiscal, valoarea totală, exclusiv taxă, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor reprezentând livrări intracomunitare de bunuri, prestări de servicii intracomunitare, a altor livrări pentru care locul se consideră a fi în străinătate, a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi a celor scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f) Cod fiscal, dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:

a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, aşa cum sunt definite de Codul fiscal;

b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform Codului fiscal.

Cifra de afaceri ca plafon pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare, sistem opţional – de la 1 Februarie 2014 (plafon mai mic de 500.000 euro, respectiv 2.250.000 ron)– cuprinde:

Potrivit Art. 134^2 alin. (3) lit. a) Codul fiscal, valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate. De reţinut faptul că operaţiunile scutite fără drept de deducere nu se iau în considerare la calcularea cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare, în schimb vor intra în calcul vânzările de active fixe corporale sau necorporale.

Cifra de afaceri ca plafon pentru stabilirea perioadei fiscale – cuprinde:

Conform Art. 156^1 Cod Fiscal, operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România, dar care dau drept de deducere.

De regulă, perioada de raportare este luna calendaristică, prin excepţie perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România care dau drept de deducere şi care nu au depăşit plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent în lei se determină pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent inclusiv pentru persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal în cursul anului, cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri (situaţie în care perioada de raportare devine cea lunară).

Pentru toate cele trei plafoane menţionate mai sus, companiile vor lua în considerare, la calculul cifrei de afaceri, inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate şi alte facturi emise înainte de data livrării/prestării.

In cazul microintreprinderilor, vom lua in considerare plafonul de venituri realizate in cursul unui an fiscal, mai mici de 65.000 euro sau, ponderea de 20% din totalul veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale.

Read More

Garantii buna executie constructii instalatii-montaj

Garantia de buna executie se constituie de catre executant in favoarea beneficiarului in scopul asigurarii indeplinirii conform cu obligatiile contractuale asumate, urmand ca la incheierea lucrarilor, acesta sa-si recupereze garantia constituita. Ea se blocheaza intr-un cont bancar pe perioada lucrarilor de contructii instalatii montaj conform prevederilor contractuale.

Garantia de buna executie nu reprezinta operatiuni in sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugate, si, nu exista obligativitatea facturarii ei, insa, in practica, prestatorii de servicii de constructii montaj, o vor factura la cererea beneficiarului,alaturi de valoarea lucrarilor prestate, la care se colecteaza TVA, si, fara ca aceasta suma sa fie influentata de GBE, GBE a carei valoare este de regula 10% din valoarea contractului.

Astfel, se poate factura:

• GBE 10% este trecuta cu semnul minus in dreptul bazei impozabile.
• GBE 10% poate fi trecuta separat in factura la nivel strict informativ, fara a modifica baza impozabila, fiind astfel instiintat beneficiarul lucrarilor asupra sumei ce urmeaza a fi inregistrata in cont separat.
• Nu se inscrie in factura GBE, ea fiind stabilita in contractul existent intre prestator si beneficiar, fiind anexata si situatia de lucrari conform careia se va opri GBE care se va bloca intr-un cont, pana la deblocarea acestuia.

                                                                  4111 - % 704
                                                                                  4427

                                                                  2678 - 4111 (10%)

Totodata, se pot constitui si provizioane pentru GBE , conform normelor de aplicare ale art. 22 alin (1) Cod Fiscal. Ele se constituie trimestrial in limita cotelor prevazute si convenite in contractele incheiate.

                                                                    6812 – 1512

Cheltuieli ce se deduc la calculul impozitului pe profit.

La finalizarea perioadei si la data incasarii garantiei, entitatea va inregistra reluarea acestui provizion in venit, venit ce este impozabil si el la calculul impozitului pe profit.

                                                                    1512 – 7812

Read More

Operatiuni triunghiulare

Operatiunea triunghiulara, reprezinta o vanzare intre 3 agenti economici din 3 state membre (SM) diferite, inregistrate in scopuri TVA, in care, agentul economic din SM1 va vinde catre SM2, urmand ca, bunurile respective sa fie revandute catre un alt agent economic din SM3, circulatia propriu-zisa a bunurilor efectuandu-se direct intre SM1 si SM3, incheindu-se astfel, 2 tranzactii si un singur transport.

Pot exista mai multe situatii, in functie de obligatiile celui care face transportul.


1. Transportul intra in sarcina furnizorului/cumparatorului-revanzator - situatie in care sunt aplicabile masurile de simplificare (taxare la destinatie).

Astfel va fi:

• Livrare intracomunitara pentru agent A

Agent A (SM1) va factura fara TVA catre agent B (SM2), operatiunea fiind scutita
Agent A (SM1) va raporta operatiunea efectuata cu B (SM2) in:
- Decontul sau de TVA (SM1) operatiunea efectuata fiind Livrare intracomunitara de bunuri
- Declaratia Recapitulativa (SM1), mentionand codul de inregistrare in scopuri de TVA al lui B in SM2 si codul L pentru evidentierea unei livrari intracomunitare.

• Operatiune triunghiulara pentru agent B

Agent B (SM2) va factura fara TVA catre agent C (SM3), facand referinta la Directiva TVA 2006/112/CE privind simplificarea pentru operatiuni triunghiulare.
Agent B va raporta operatiunea efectuata cu C (SM3) in:
- Decontul sau de TVA (SM2) operatiunea efectuata fiind operatiune triunghiulara
- Declaratia Recapitulativa (SM2), mentionand codul de inregistrare in scopuri de TVA al lui C in SM3 si codul T pentru evidentierea unei operatiuni triunghiulare
- Datorita masurilor de simplificare, agent B nu este obligat sa se inregistreze in scop TVA in SM3 pentru efectuarea AIC

• Achizitie intracomunitara pentru agent C

Agentul C (SM3) va raporta in:
- Decontul sau de TVA (SM3)
- Declaratia Recapitulativa (SM3) mentionand codul A pentru evidentierea unei achizitii intracomunitare


2. Transportul intra in sarcina beneficiarului final - situatie in care nu sunt aplicate masuri de simplificare - presupune existenta unui contract sub o conditie EXW (Ex Works)

Va fi:

• Livrare locala pentru agent A (SM1)

Agent A va factura catre B cu TVA
Agent A va raporta operatiunea in:
- Decontul sau de TVA (SM1) ca pe o simpla livrare locala pentru care este obligat la plata TVA

• Achizitie locala & Livrare intracomunitara pentru agent B (SM2)

Agentul B se inscrie in scopuri TVA in SM1
Agentul B va raporta in:
- Decontul sau de TVA (SM2) atat achizitia locala cat si livrarea intracomunitara scutita de TVA
- Decontul lui SM1 si in Declaratia Recapitulativa (SM1) o livrare intracomunitara

• Achizitie intracomunitara pentru agent C (SM3)

Agentul C va raporta in:
- Decontul sau de TVA (SM3)
- Declaratia Recapitulativa (SM3) operatiunea ca fiind AIC

Read More