Carusel...pe toate gusturile

Frauda de tip carusel privind taxa pe valoare adaugata aferenta tranzactiilor intracomunitare se structureaza si se evidentiaza pe regimul tranzitoriu actual de impozitare a schimburilor intracomunitare, care, presupune, ca regula generala, impozitarea schimburilor intracomunitare de bunuri, efectuate intre persoanele impozabile, in statul membru de destinatie. 

Astfel agentul economic din tara de origine factureaza fara TVA, urmand ca agentul economic din tara de destinatie sa aplice regimul taxarii inverse pentru operatiunea in cauza, disparand apoi fara sa declare, inregistreze si sa plateasca TVA-ul colectat aferent livrarilor ulterioare efectuate. 

Spre exemplificare o prima metoda, se refera la achizitiile intracomunitare efectuate de un operator economic din Romania, in care, o potentiala firma A, inregistrata in scopuri de TVA, doreste sa faca o achizitie intracomunitara de la firma B, situata intr-un stat membru, eludand obligatiile fiscale de catre factorii decidenti ai firmei A, care, vor infiinta o alta firma C, al carui asociat unic si administrator sa fie ”om de paie”, firma C fiind controlata de fapt, tot de reprezentantii firmei A, bunurile astfel achizitionate fiind facturate ulterior catre beneficiarul final, respectiv firma A, firma C colectand ipotetic TVA-ul aferent, firma A deducandu-l, ulterior firma C disparand, fara a mai putea fi identificata ulterior si fara a inregistra, declara si plati TVA-ul colectat ca urmare a livrarilor efectuate de catre firma A. 

O a doua metoda privind frauda de tip carusel, reprezinta de fapt o forma de perfectionare a celei descrise anterior, in sensul ca produsele ajung in final de la firma A la firma B, expeditorul lor initial. Aceasta metoda poate fi identificata ca mecanism de autogenerare a fraudei de tip carusel, cu efecte vizibile in ieftinirea produselor ce fac obiectul acestor tranzactii, mecanism ce se structureaza pe faptul ca pretul de livrare a firmei A, catre firma B este inferior pretului de vanzare practicat initial de firma B, catre firma C, firma A putand sustine acest pret de livrare din castigul din TVA care ii revine in urma tranzactiilor derulate cu firma C. 

O alta metoda a acestui tip de frauda se refera la livrarile simulate, efectuate de un agent economic din Romania, inregistrat in scopuri de TVA, catre un agent economic din alt stat membru, inregistrat in scop TVA in baza legislatiei specifice al statului membru din care acesta face parte. In acest sens, firma din Romania efectueaza o livrare intracomunitara, factureaza fara TVA, dar, in fapt, vinde produsele pe piata interna la negru. Dupa evidentierea si derularea operatiunilor, agentul economic va cere rambursarea TVA-ului, ulterior disparand, prin schimbarea sediului social si cesionarea partilor sociale catre persoane greu de identificat, si care, de regula,  nici nu se mai afla in tara la data efectuarii verificarilor fiscale. 

O a patra metoda, se refera la situatia, in care, un operator economic din Romania, inregistrat in scopuri TVA, efectueaza o achizitie intracomunitara si declara toate operatiunile in acest sens, absolut legal. Ulterior, inregistreaza un adaos comercial si simuleaza vanzare en detail unor persoane fizice, prin intermediul aparatelor de marcat electronice, dar, in fapt, produsele respective fiind comercializate pe piata paralela agentilor economici, la preturi mult mai mari decat cele inregistrate in evidentele contabile, prejudiciul in acest caz avand efect atat asupra impozitului pe profit, cat si asupra TVA-ului.